Lecţia de istorie

În 24 ianuarie 2024, Filarmonica „George Enescu” a celebrat Ziua Unirii Principatelor Române la Ateneul Român, prin câteva manifestări dedicate elevilor, dar şi publicului larg. Clădirea simbol a culturii române a putut fi vizitată gratuit între orele 14 şi 16 şi, la orele 18, a fost programată „Lecţia de istorie la Ateneul Român”, în cadrul căreia dr. Ştefan Popescu a evocat evenimentul de la 24 ianuarie 1859. Aşa cum era firesc, punctul culminant al Lecţiei de istorie s-a realizat prin intermediul unui recital oferit de Cvartetul Filarmonicii „George Enescu” alcătuit din: Corina Mitroi (vioara I), Ana Maria Tănase (vioara a II-a), Alexandra Marin (violă) şi Eugen-Bogdan Popa (violoncel). În piesele cu acompaniament de pian, muzicienii au fost secondaţi cu sensibilitate de Anamaria Biaciu-Popa. Programul a fost prezentat cu profesionalism de Cleopatra David şi l-a avut ca invitat pe istoricul şi analistul de politică externă Ştefan Popescu.

În 24 ianuarie 2024 s-au împlinit 165 de ani de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti şi al Moldovei. Unirea Principatelor a reprezentat un eveniment crucial în istoria noastră, care a inaugurat drumul spre înfăptuirea statului naţional român.

Aniversarea Zilei Unirii Principatelor Române constituie un prilej de bucurie pentru românii de pretutindeni şi un moment de reflecţie asupra moştenirii istorice şi a identităţii culturale naţionale. După prelegerea elevată realizată de dr. Ştefan Popescu, pe scena Ateneului au fost interpretate lucrări valoroase scrise de compozitori români. Aşa cum era firesc, în cadrul programului muzical, ponderea cea mai mare au avut-o creaţiile dedicate cvartetului de coarde (sau aranjamentelor făcute pentru acest ansamblu cameral). Am ascultat de asemenea două lucrări destinate duo-ului: vioară- pian, respectiv violoncel-pian.

În deschiderea programului a fost prezentată Hora Unirii, celebra lucrare scrisă de compozitorul Alexandru Flechtenmacher, care a animat sufletele multor generaţii şi care îşi păstrează şi în zilele noastre caracterul antrenant şi mobilizator. Pe scena Ateneului, prestaţia excelentă a interpreţilor a conferit muzicii un plus de emoţie şi de entuziasm. A urmat un Dans din Mica suită populară de Mladen Spasinovici, compozitor care a contribuit în cadrul manifestării artistice la realizarea câtorva aranjamente pentru cvartetul de coarde. Am admirat frumuseţea melodică, ritmul pregnant şi colaborarea firească a membrilor ansamblului, care au realizat un dialog viu, plin de fantezie, de vervă şi dezinvoltură. Interpreţii au oferit apoi o versiune cuceritoare a cunoscutului Dans ţărănesc de Constantin Dimitrescu (graţie aranjamentului realizat de Mladen Spasinovici). Muzica antrenantă, plină de elan şi fantezie i-a încântat în egală măsură pe artiştii de pe scenă şi pe spectatorii din sală. În timpul evenimentului de la Ateneu, mi-am amintit de aranjamentele şi transcripţiile scrise de Franz Liszt, prin intermediul cărora celebrul muzician a contribuit la promovarea creaţiilor valoroase ale altor conpozitori şi la educarea gustului publicului. Constat cu bucurie, că procedeul lisztian dă roade şi în perioada actuală, fiind utilizat eficient de autori talentaţi.

Violonista Corina Mitroi şi pianista Anamaria Biaciu- Popa au prezentat o variantă emoţionantă a celebrei Balade pentru vioară şi pian de George Enescu. Am admirat şi cu această ocazie sensibilitatea şi arta violonistică complexă a Corinei Mitroi, care reuşeşte de fiecare dată să transmită publicului un evantai bogat de sentimente şi de stări sufleteşti contrastante. Publicul a fost impresionat de sinceritatea exprimării, de frumuseţea frazelor muzicale care au evoluat gradat, de la nuanţe delicate, abia şoptite, în piano, spre culminaţii de mare forţă expresivă. Muzica lui Enescu a transmis un mesaj înălţător de solidaritate umană; am perceput-o ca pe o modalitate de celebrare a evenimentului istoric, dar şi a idealurilor generoase îndreptate spre Bine, Frumos şi Adevăr.

Din colecţia Codex Caioni, cvartetul a selectat piesa lui Ion Căianu intitulată Dansul lui Ştefan şi al lui Lazăr Apor. Publicul a avut oportunitatea de a asculta lucrarea prin intermediul aranjamentului excelent realizat de compozi- torului Mladen Spasinovici. Evenimentul muzical de la Ateneu s-a dovedit a fi o demonstraţie de artă interpretativă de înalt nivel, precum şi o fascinantă incur-siune în istoria muzicii româneşti.

Din creaţia lui Béla Bartók, cvartetul a selectat Dansuri româneşti, nr. 5, 6, 7 (în aranjamentul realizat de Arthur Willner) – piese ce dezvăluie fantezia compozitorului în utilizarea culorilor timbrale şi în inserarea unui număr record de evenimente. A urmat Suita instrumentală din Muntenia şi Oltenia (în aranjamentul scris de Sorin şi Mladen Spasinovici). Prestaţia artistică a entuziasmat publicul prin impetuozitate şi exuberanţă, prin lirismul cuceritor, prin varietatea imaginilor muzicale, desfăşurate în secvenţe cinematografice, prin dialogul instrumental inedit şi prin sentimentele pozitive întruchipate.

În continuare, violoncelistul Eugen-Bogdan Popa, acompaniat de pianista Anamaria Biaciu-Popa au interpretat Ostropelul şi Sârba din Suita Descriptio Moldaviae, de Ioan Dobrinescu. A fost un omagiu adus lui Dimitrie Cantemir, celebrul umanist şi om de cultură moldovean, de la a cărui naştere, în 2023 s-au împlinit 350 de ani. Publicul a fost impresionat de ingeniozitatea şi verva cu care a fost realizat discursul muzical, de frumuseţea cantilenelor, de rafina- mentul dinamic şi agogic, de colaborarea reuşită a celor doi interpreţi. În încheierea programului au fost prezentate două lucrări antrenante, pline de strălucire, de elan şi virtuozitate: Hora Staccato de Grigoraş Dinicu (în aranjamentul lui Lucian Moraru) şi Suita Borşa, compusă de Lucian Moraru, care s-au bucurat de aplauzele entuziaste ale publicului.

Evenimentul dedicat celebrării Unirii Principatelor la Ateneul Român a oferit interpreţilor ocazia de a valorifica plenar calităţile expresive şi timbrale ale instrumentelor, de a-şi manifesta personalitatea artistică şi de a etala experienţa şi colaborarea camerală fructuoasă. Înveşmântarea sonoră captivantă, când transparentă, când compactă, realizată de cei patru muzicieni, a evidenţiat măiestria acestora în domeniul frazării, al exploatării celor mai ingenioase combinaţii timbrale şi în obţinerea unor efecte coloristice originale.

Lucrările prezentate în concert – de la muzica veche şi până la creaţii contemporane -, aparţin unor autori mereu receptivi la evenimentele şi frământările istorice, pe care le evocă prin intermediul unor procedee componistice inedite şi a unor imagini muzicale variate, de mare expresivitate şi plasticitate. În pofida trăsăturilor particulare ale fiecărui compozitor în parte, există şi tendinţa comună de a aborda adevăruri necesare, de a spune lucrurilor pe nume, într-o manieră creatoare, de a oferi publicului o hrană spirituală adecvată şi eficientă.

Interpreţii au demonstrat că pot fi dezvăluite noi faţete şi frumuseţi ale unor lucrări bine cunoscute, atunci când acestea beneficiază de versiuni originale, realizate cu profesionalism, cu măiestrie, cu entuziasm, cu dăruire şi generozitate.

Evenimentul omagial de la Ateneul Român a încântat publicul, care a vibrat alături de artiştii de pe scenă; prin intermediul muzicii, toţi cei prezenţi au petrecut momente de emoţie autentică, de bucurie şi înălţare spirituală.